Timpul...

Stau, ascult "Pink - Who Knew" la nesfarsit, imi amintesc fragmente din conversatia mea telefonica anterioara cu Catalin, ma gandesc la filmul pe care tocmai l-am vazut, "Dorian Gray", si ma intreb de ce timpul trece asa de repede.
Parca ieri a inceput vacanta de vara iar acum e toamna. Parca ieri promiteam ca in vacanta asta ies mult afara cu unii colegi si nu am facut-o. M-am intalnit cu ei doar din greseala. Parca ieri am fost la spectacol in copou si m-am distrat de minune desi cantaretul nu era stralucit, mai degraba ca o oaie. Parca ieri ma plimbam pe plaja si ma gandeam de zece ori inainte sa intru in apa rece. Parca ieri mi-am prajit pielea la soare iar lotiunea de dupa plaja nu a avut efect. Parca aseara mi-a aratat Ionut cateva constelatii (pentru un inceput multe) la miezul noptii si imi doream sa am o prastie si pietre pentru felinarele de pe drum care ma impiedicau sa vad clar stelele.
Dorian m-a facut sa ma gandesc la trecerea timpului mult. Imbatranim asa de repede! Ieri locuiam in Sfantul Gheorghe, Covasna, iar azi, aici, in micuta comuna-oras din Moldova.
Printre lucrurile pe care le poti regreta in viata se poate numara si trecerea timpului. Uneori simt ca vreau sa fiu Sophie, nu doar sa o construiesc eu, alteori ma gandesc ca viata mea e doar perfecta. Vreau sa ii simt pe Bonnie si Ian ai mei mai des langa mine, sa le fiu alaturi mai des, nu sa zic ca nu pot face ceva din cauza timpului. Deja nu le-am fost accesibila o data fiecaruia dintre ei doi, nu vreau sa se mai repete.
Uneori simt ca timpul isi bate joc de noi. Trece greu cand nu trebuie si repede cand trebuie sa stea in loc.
Mi-am promis ca postez mai mult, ca voi fi mai activa, iar acum sunt in afara timpului.
Promisiunile pe care nu le pot respecta sunt la fel de multe ca si planurile pe care mi le fac.
Acum e toamna, e întâi septembrie.
Acum doua ore muream de somn iar acum vreau sa stau treaza cat mai mult.
Azi incepe balciul la mine in oras.
De azi mai am doisprezece zile pana la scoala.
Azi e prima data cand ma gandesc la examenele de la sfarsitul liceului si mai am mult pana atunci.
Azi ma gandesc serios sa imi duc telefonul la reparat. :D
Mai am cateva zile si blogul meu face un an si ma gandesc ce am facut eu in anul asta (mi-am stricat telefonul, iar).

Unii zic ca viata trebuie traita la maximum si nu trebuie sa regretam ce facem pentru ca timpul nu se intoarce. Altii zic sa fim grijulii pentru ca timpul nu se intoarce. De ce nimeni nu ne zice sa ne traim viata, sa ajungem pe culmile ei si sa ne distram in fel si chip, dar cu grija? Se poate face si asta, zic eu....
Dar pana ajung eu independenta si capabila sa fac tot ce vreau fara sa le cer voie parintilor, trebuie sa las timpul sa treaca pe langa mine si sa ma limitez la niste reguli si limite.
Poate o sa citesc mai mult si o sa ma uit la mai multe filme ca sa imi fac o Sophie mai buna. Cine stie? Eu clar nu stiu.

---

...