duminică, 29 ianuarie 2012
duminică, 22 ianuarie 2012
Life in pictures [9]
Pentru ca cerul instelat este cel mai frumos, uite niste dâre de stele. (rotatia cerului in intervalul de 5 minute, poza facuta prin August)
Mai multe detalii la Costin Comba.
miercuri, 18 ianuarie 2012
Realitate mai buna ca povestile
Stii cum e cand cineva incepe sa iti povesteasca povesti de groaza despre locuri si oameni si te inspaimanta pana in maduva oaselor, apoi, cand ajungi acolo, totul este total opus? Asta am patit eu.
Deeeeeeeeeeeeeeeci, povestea era asa:
Semestrul asta m-am transferat la alt liceu, dar am pastrat profilul. M-am lasat tot la Auto-Spanzurare (cum zicea cineva). Nu mai fac 4 ore de info pe saptamana in C++ si doar una in pascal (Toata clasa, inafara de mine si colegul meu, noi ramanem pe C++), deja stim materia de la informatica pana in clasa a 11-a semestrul doi pentru ca am trecut de la intensiv la neintensiv, 6 ore de mate M1 pe saptamana in loc de 4, sunt la toate materiile de pana acum in urma inafara de chimie, profii seocamdata sunt de treaba si tot asa.
Eu fusesem speriata ca am colegi jalnici, cu fete aiurea care nu sunt de treaba si cu care nu prea ai ce discuta, ca se intampla nu stiu eu ce fenomene stranii in clasa si etc. Ma speriasem asa de tare incat ma gandeam ce Dumenzeu o sa fac eu acolo, eu cu colegul meu (ne-am transferat doi), cum o sa supravietuiesc? Ma gandeam ca in pauze numai in clasa nu stau si ca voi petrece timpul cu alte cunostiinte/ fosti colegi de generala de prin liceul asta.
Buuuuuuuuuuuuuuuuuuuun.
Ajung eu luni la liceul respectiv, speriata de moarte, Laura venise cu mine (ea e in alta natie de liceu) pentru ca avea timp liber, dau cu ochii de bonusul din pachetul meu de transfer, si el statea acolo degeaba cu unul de la alt profil, intram in clasa, ne cautam loc in banca, loc ioc, tot randul de la perete era gol dar nu te simti bine sa stai pe un rand cu populatie 1 din 14, dar ne asezam pe acolo, dam mana cu toti colegii si facem cunostiinta cu ei dar numele pe o ureche intrara pe alta iesira, toti ma striga Stefania nu Elvira (mi-e lene sa le repet de un catralion de ori ca ma cheama Elvira nu Elvila (stiti voi, ca firma de mobila) asa ca am zis "ummh... Stefania, sau Elvira, cum ti-e mai usor") [de mica toata lumea ma striga Elvira, dar mie imi place mai mult Stefania, pentru ca lumea nu prea imi foloseste numele asta, desi multi imi spun ca Elvira e mai frumos pentru ca e un nume mai rar intalnit]. Apoi au aparut fetele. Nu sunt pitipoance deloc!!!! Multumesc Dumenzeu ca mi-ai dat in clasa fete frumoase, destepte si nepitipoance!!!!! Te ador Doamne!!! Am facut cunostinta cu ele, am mai stat cu alte prietene din liceu intr-o pauza, cu bonusul in alta, apoi m-au invitat sa stau cu ele si am descoperit ca sunt foarte de treaba si foarte simpatice si cred, CRED ca si ele ma plac pe mine :D
Ele si cu un coleg s-au certat cu doi din randul de la fereastra ca sa lase pachetul transferat in banca aia, ca suntem colegi noi, ca nu stiu ce motive au mai gasit si le multumesc ca au reusit :D
Eh.. Am teme :D
Concluzie? Clasa mea noua este total opusul a ceea ce ma asteptam eu sa fie. In fiecare zi eu si bonusul la pachet radem pe burta in clasa de ceilalti colegi (baieti) si mereu spunem aceeasi poezie-motiv de transfer aici "Nu ne placea acolo".
Viata mea pare, PARE mai buna, mi-e dor de fostii colegi dar imi plac si cei noi, iar profii par mult mai promitatori.
Macar asa sunt mai fericita ca viata mea de scoala e buna, avand in vedere aparentele lasate de povestile nemuritoare.
Asta este bine cand cineva te sperie: cand vezi realitatea ti se pare lapte si miere si nu esti indiferent pentru ca stiai deja care e treaba.
Si ca sa va inveselesc putin (sper), sau intristez, avand in vedere videoclipul, uite si muzica ce-mi gadila urechile acum:
Deeeeeeeeeeeeeeeci, povestea era asa:
Semestrul asta m-am transferat la alt liceu, dar am pastrat profilul. M-am lasat tot la Auto-Spanzurare (cum zicea cineva). Nu mai fac 4 ore de info pe saptamana in C++ si doar una in pascal (Toata clasa, inafara de mine si colegul meu, noi ramanem pe C++), deja stim materia de la informatica pana in clasa a 11-a semestrul doi pentru ca am trecut de la intensiv la neintensiv, 6 ore de mate M1 pe saptamana in loc de 4, sunt la toate materiile de pana acum in urma inafara de chimie, profii seocamdata sunt de treaba si tot asa.
Eu fusesem speriata ca am colegi jalnici, cu fete aiurea care nu sunt de treaba si cu care nu prea ai ce discuta, ca se intampla nu stiu eu ce fenomene stranii in clasa si etc. Ma speriasem asa de tare incat ma gandeam ce Dumenzeu o sa fac eu acolo, eu cu colegul meu (ne-am transferat doi), cum o sa supravietuiesc? Ma gandeam ca in pauze numai in clasa nu stau si ca voi petrece timpul cu alte cunostiinte/ fosti colegi de generala de prin liceul asta.
Buuuuuuuuuuuuuuuuuuuun.
Ajung eu luni la liceul respectiv, speriata de moarte, Laura venise cu mine (ea e in alta natie de liceu) pentru ca avea timp liber, dau cu ochii de bonusul din pachetul meu de transfer, si el statea acolo degeaba cu unul de la alt profil, intram in clasa, ne cautam loc in banca, loc ioc, tot randul de la perete era gol dar nu te simti bine sa stai pe un rand cu populatie 1 din 14, dar ne asezam pe acolo, dam mana cu toti colegii si facem cunostiinta cu ei dar numele pe o ureche intrara pe alta iesira, toti ma striga Stefania nu Elvira (mi-e lene sa le repet de un catralion de ori ca ma cheama Elvira nu Elvila (stiti voi, ca firma de mobila) asa ca am zis "ummh... Stefania, sau Elvira, cum ti-e mai usor") [de mica toata lumea ma striga Elvira, dar mie imi place mai mult Stefania, pentru ca lumea nu prea imi foloseste numele asta, desi multi imi spun ca Elvira e mai frumos pentru ca e un nume mai rar intalnit]. Apoi au aparut fetele. Nu sunt pitipoance deloc!!!! Multumesc Dumenzeu ca mi-ai dat in clasa fete frumoase, destepte si nepitipoance!!!!! Te ador Doamne!!! Am facut cunostinta cu ele, am mai stat cu alte prietene din liceu intr-o pauza, cu bonusul in alta, apoi m-au invitat sa stau cu ele si am descoperit ca sunt foarte de treaba si foarte simpatice si cred, CRED ca si ele ma plac pe mine :D
Ele si cu un coleg s-au certat cu doi din randul de la fereastra ca sa lase pachetul transferat in banca aia, ca suntem colegi noi, ca nu stiu ce motive au mai gasit si le multumesc ca au reusit :D
Eh.. Am teme :D
Concluzie? Clasa mea noua este total opusul a ceea ce ma asteptam eu sa fie. In fiecare zi eu si bonusul la pachet radem pe burta in clasa de ceilalti colegi (baieti) si mereu spunem aceeasi poezie-motiv de transfer aici "Nu ne placea acolo".
Viata mea pare, PARE mai buna, mi-e dor de fostii colegi dar imi plac si cei noi, iar profii par mult mai promitatori.
Macar asa sunt mai fericita ca viata mea de scoala e buna, avand in vedere aparentele lasate de povestile nemuritoare.
Asta este bine cand cineva te sperie: cand vezi realitatea ti se pare lapte si miere si nu esti indiferent pentru ca stiai deja care e treaba.
Si ca sa va inveselesc putin (sper), sau intristez, avand in vedere videoclipul, uite si muzica ce-mi gadila urechile acum:
...
duminică, 15 ianuarie 2012
Life in pictures [8]
Pentru ca unele lucruri raman la fel chiar daca tu cresti si timpul trece.
Dinozaur Kinder Egg 1995. (De-o varsta cu mine)
Mai multe detalii la Costin Comba.
Dinozaur Kinder Egg 1995. (De-o varsta cu mine)
Mai multe detalii la Costin Comba.
sâmbătă, 14 ianuarie 2012
Iti zic iar La Multi Ani!!
Asaaaaaaaa!!!
Pai, incep cu un "Scuze bai beibiiiiiiii!!!" pentru ca m-am transferat si ca te-am lasat singura singurica in singuratatea ta, dar eu stiu prea bine ca tu esti fata descurcareata si ca nu mori tu singura un semestru pana te cari si tu :D (Si m-a durut putin ciufuleala de joi, sa stii!!!, asa acum, simte-te mandra!!!)
Si acum adevarata poveste:
A fost o data ca'n povesti,
A fost ca niciodata,
Din rude mari avocatesti,
O prea frumoasa fata.
Si era una la parinti
Si mandra'n toate cele,
Cu gura mare intre guralivi,
Si increzatoare-n propria-i putere.
Si ea avea conceptiile ei
Iar toata lumea o iubea,
La fel de mult cum ea pitipoancele dispretuia
Si pe cocalari ii injura!
Mi se usca creierul daca mai continui mult...
Si 16 ani ea facea,
Eu mandra eram ca is mai mare,
Si toata iubirea ce i-o purtam
I-am demonstrat-o scriind versuri dezamagitoare.
Ti-a ajuns? O sa explodezi daca mai scriu esecuri deastea :D
La multi ani bai copchil aiurit, copchil dezmembrat plin de un caracter unic pe care il ador si pe care pun pariu ca nu il voi mai intalni vreodata la cineva, pentru ca nici nu am cum, pentru ca numai tu il ai si nimeni nu va putea vreodata sa il atinga nici macar cu varful unghiei de 1500 de kilometri.
La multi ani! Te iubesc si tu vei ramane "Beibi" aia dezmembrata care ai fost incepand cu anul trecut sfarsind cu ... ummh.. Pai nu stiu cand o sa mor deci.. Sfarsind candva in sfarsit.
La multi ani uai Pokemon!!!!
joi, 12 ianuarie 2012
Adultii
Adultii astia! [-(
Defapt, pot sa pun pariu ca exact asta zic si ei despre cei de teapa mea "Adolescentii astia!!!"
De ce doar pentru faptul ca ei au peste 35 de ani se cred mari, tari si ominiscienti? sau cel putin foarte superiori celor de 14-18 ani?
Promit ca le voi da atentie celor mai mici decat mine mereu si ca voi incerca sa iau in considerare spusele lor.
Cele care imi dau impresia asta mereu, dar mereu, sunt secretarele, si nu pentru ca am avut de-a face cu ele in ultima luna mai mult decat am putut duce, dar pentru ca ele se cred absolute. Un profesor te asculta, o vanzatoare te asculta, un doctor te asculta (cand am fost la oftalmolog ultima data asistenta a fost chiar extrem de amabila cu mine si mi-a ascultat toate pretentiile in legatura cu rama ochelarilor), parintii te asculta pe jumatate, bunicii te asculta (mda... ala care mi-a mai ramas...) si lista continua. Mereu secretarele sunt cele mai sclifosite. Dumnezeule! Daca nu iti plac copii, atunci de ce te-ai facut secretara intr-o institutie de invatamant, femeie?!?!?!?!?!?!
Nu suport persoanele ce se cred mai bune, nu ii suport pe cei autoritari, pe cei ce se cred stapanii tuturor, dar incerc sa ma port dragut cu ei, in timp ce acele chestii isi sterg posteriorul cu mine si nici nu incearca sa ascunda asta. Doar pentru a nu se chinui sa gandeasca te fataie in fiecare zi si saptamana pentru o stampila si nu pot sa deschida gura o data si sa zica "Marti! Marti arata-ti fata ca sa iti iei stampila!", dar cand un parinte apare acolo brusc totul devine miere si curcubeu si iti ofera toate detaliile pe care le vrei si pe care nu le vrei.
Se intampla ca noi, adolescentii sa avem mintea mai libera, nu incarcata cu toate problemele unui loc de munca, a unei familii, a unor copii, prin urmare suntem mai atenti la detalii si datorita tuturor surselor de informare stim foarte multe lucruri, poate mai multe decat cei mai mari ca noi.
Nu ii inteleg pe cei ce ne trateaza de parca am avea 2 ani. In caz ca ei nu stiu, noi avem creier si obisnuim sa il folosim din cand in cand 20 de ore pe zi cel putin (pana si in somn cand visam!). Foarte multi nu ne dau importanta in discutiile lor de parca noi nu am sti despre ce e vorba sau de parca nu am putea veni cu vreo idee, de parca noi nu stim inca ce e ala caine, motan, apa sau cer (chestie de moment).
Pai draga, daca tu consideri ca noi nu am putea intelege niste chestii si daca preferi sa consideri ca nu avem logica si materie cenusie, atunci si eu la randul meu o sa consider ceva, oricare ai fi tu persoana de ne tratezi ca pe curci proaste, cum ar fi ca nu ai idee ce poate unul de varsta mea sa gandeasca, ca nu stii rostul vietii tale pe pamant si, prin urmare, ca tu nu ai de ce sa traiesti pe pamant pentru ca nu vezi frumusetea gandirii unui tanar ce poate promite multe, logica amuzanta si dreapta si grozavia de a-l vedea pe "unu' mic" cum rezolva problemele unuia mare (si aici este vorba de fiecare tanar de pe pamant). PUNCT.
Si mi-am spus pe o miime oful.
...
Defapt, pot sa pun pariu ca exact asta zic si ei despre cei de teapa mea "Adolescentii astia!!!"
De ce doar pentru faptul ca ei au peste 35 de ani se cred mari, tari si ominiscienti? sau cel putin foarte superiori celor de 14-18 ani?
Promit ca le voi da atentie celor mai mici decat mine mereu si ca voi incerca sa iau in considerare spusele lor.
Cele care imi dau impresia asta mereu, dar mereu, sunt secretarele, si nu pentru ca am avut de-a face cu ele in ultima luna mai mult decat am putut duce, dar pentru ca ele se cred absolute. Un profesor te asculta, o vanzatoare te asculta, un doctor te asculta (cand am fost la oftalmolog ultima data asistenta a fost chiar extrem de amabila cu mine si mi-a ascultat toate pretentiile in legatura cu rama ochelarilor), parintii te asculta pe jumatate, bunicii te asculta (mda... ala care mi-a mai ramas...) si lista continua. Mereu secretarele sunt cele mai sclifosite. Dumnezeule! Daca nu iti plac copii, atunci de ce te-ai facut secretara intr-o institutie de invatamant, femeie?!?!?!?!?!?!
Nu suport persoanele ce se cred mai bune, nu ii suport pe cei autoritari, pe cei ce se cred stapanii tuturor, dar incerc sa ma port dragut cu ei, in timp ce acele chestii isi sterg posteriorul cu mine si nici nu incearca sa ascunda asta. Doar pentru a nu se chinui sa gandeasca te fataie in fiecare zi si saptamana pentru o stampila si nu pot sa deschida gura o data si sa zica "Marti! Marti arata-ti fata ca sa iti iei stampila!", dar cand un parinte apare acolo brusc totul devine miere si curcubeu si iti ofera toate detaliile pe care le vrei si pe care nu le vrei.
Se intampla ca noi, adolescentii sa avem mintea mai libera, nu incarcata cu toate problemele unui loc de munca, a unei familii, a unor copii, prin urmare suntem mai atenti la detalii si datorita tuturor surselor de informare stim foarte multe lucruri, poate mai multe decat cei mai mari ca noi.
Nu ii inteleg pe cei ce ne trateaza de parca am avea 2 ani. In caz ca ei nu stiu, noi avem creier si obisnuim sa il folosim din cand in cand 20 de ore pe zi cel putin (pana si in somn cand visam!). Foarte multi nu ne dau importanta in discutiile lor de parca noi nu am sti despre ce e vorba sau de parca nu am putea veni cu vreo idee, de parca noi nu stim inca ce e ala caine, motan, apa sau cer (chestie de moment).
Pai draga, daca tu consideri ca noi nu am putea intelege niste chestii si daca preferi sa consideri ca nu avem logica si materie cenusie, atunci si eu la randul meu o sa consider ceva, oricare ai fi tu persoana de ne tratezi ca pe curci proaste, cum ar fi ca nu ai idee ce poate unul de varsta mea sa gandeasca, ca nu stii rostul vietii tale pe pamant si, prin urmare, ca tu nu ai de ce sa traiesti pe pamant pentru ca nu vezi frumusetea gandirii unui tanar ce poate promite multe, logica amuzanta si dreapta si grozavia de a-l vedea pe "unu' mic" cum rezolva problemele unuia mare (si aici este vorba de fiecare tanar de pe pamant). PUNCT.
Si mi-am spus pe o miime oful.
...
joi, 5 ianuarie 2012
Pierdut, sau inexistent?
Sunt eu singura care crede asa, sau Craciunul acesta nu a avut niciun farmec?
Nu am mai simtit bucuria aia pe care o am in fiecare an, nu am mai simtit sarbatoarea si aerul magic din aer care domina deobicei iarna.
Poate fi si pentru ca nu a fost zapada, dar.. da, acesta a fost un motiv principal la mine.
Acum ma simt de parca e Martie, nici gand Ianuarie.
Poate ca incalzirea globala e adevarata....Sau rapida?
Singurul lucru pe care il stiu este ca azi mi-am despodobit bradul si m-am simtit usurata cand am terminat si nu l-am mai vazut acolo, avand in vedere ca in fiecare an tanjeam sa-l tin mai mult si ma certam cu mama care vroia sa il scoata. Anul asta l-am scos eu, de una singura, de capul meu.
Mereu ziceam ca oamenii care se duc in locuri calduroase iarna, la plaja prin Miami, Hawaii sau mai stiu eu pe unde sunt nebuni si dusi cu pluta. Cred ca in curand voi afla pe pielea mea cum e sa fie vara iarna, daca vremea o tine tot asa....
Mdah.. Craciun pierdut? Bifat
2012 venit? Bifat
Iarna fara sens? Bifat
Lista continua... Ne mai citim...
Mdah.. Craciun pierdut? Bifat
2012 venit? Bifat
Iarna fara sens? Bifat
Lista continua... Ne mai citim...
...
duminică, 1 ianuarie 2012
2012
Pentru ca nu sunt la calculatorul meu (netul ma tradeaza) intru scurt (Merci Geanina!!!!!) sa zic "La multi ani buai!!!!" Un an nou fericit si plin de tot ce va doriti (Ca doar nu va doriti raul (Cred!!!)!!!!)
Va pup si ne mai citim cand mi se regleaza si mie netul acasa :D:D:D
...
Va pup si ne mai citim cand mi se regleaza si mie netul acasa :D:D:D
...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)