luni, 9 mai 2011

Cuvinte

Mintea-I un labirint,
Din care nici tu nu ştii să ieşi.
Sufletul e un loc fără sfârşit,
O data tot o să te pierzi în el!
Cuvintele sunt doar litere puse la un loc,
Cuvintele nu vor exprima niciodată
Nimic din cele mai intense trăiri,
Dar te vor răni mereu.
Nu dor dacă vin de la un necunoscut,
De la un aiurit pripit!
Dar dor şi sfâşie dacă vin
De la cel iubit,
De la cel ce-ţi este aproape de suflet.
Chiar dacă va regreta etern,
Au fost ce a gandit pe moment,
Ce a simţit cu adevărat,
Şi vor fi dureroase mereu...

duminică, 8 mai 2011

Starea de duminica pe o zi innorata

E duminică... E trecut de ora unu... Abia mi-am pus ochelarii pe ochi, deci dureză cam 10-15 minute până mă obisnuiesc iar cu ei, mă doare capul şi am starea de Duminică, în curs şcolar...
Afara e urât, trebuie să imi fac temele, pentru că ieri, în loc să scriu pentru şcoală, m-am pus pe PhotoShopat... Lipsă de ocupaţie, nu?? Plus că acum mă mai enervează şi poza de la idiotul de avatar de la messenger pentru că nu vrea să se schimbe  X(  X(   X(
Azi mama şi tata au fost plecaţi, iar când s-au intors, mama mi-a făcut un cadou: Sirop şi pastile de gât. Yaaaaaaaaaaaaaay... (Măcar au gust bun...)
Săptămâna asta, nu stiu cum, dar am reuşit să răcesc bocnă, aşa că... Încă un atuu al stării nasoale de de Duminică Şcolară.
Urăsc Duminicile pentru că:
După Duminică e luni, adică prima zi de şcoală din săptămână, iar sămbătă, deobicei e frumos şi cald, adică atunci când am treabă acasă, iar atunci când vreau şi eu să ies în oraş cu fetele (sau băieţii), trebuie să stau acasă, pentru că afară e urât, înnorat, rece sau am prea multe chestii şcolare de făcut. Nasol, nu?? (Măcar Winampu' ţine cu mine azi şi nu imi bagă muzica energică şi zgomotoasă pe care o ascult deobicei.)
Azi cică trebuie să lucrez la mate, la fel şi luni şi marţi, pentru că miercuri am teză, iar eu nu mai ştiu nimic la această materie...(Dacă m-a mâncat undeva să vin la profilul ăsta...)
Dar vărmiu ăla comic şi de treabă şi-a făcut apariţia pe aici.. Deci nu ştiu cât chef de teme o să am eu azi...
Păi... Sper că voi o să vă bucuraţi de această zi şi pentru mine... E clar că eu nu o voi face...

S-aveţi fericire...

marți, 3 mai 2011

Amintiri...

Nu stiu parerea altora... Dar mie mi-e dor de fostii profesori...

Imi placea sa ma pun in gura cu Domnul Diriginte (dirigul :D ), sau sa copiez la mate. El statea langa mine si eu ii trimiteam biletele cu exercitii rezolvate altuia din prima banca, sau primeam biletele :D (aveam numai note de 9 si 10 asa, dar si invatam bine matematica cu el). O data am luat un 5 in lucrare pentru ca nu am facut nimic si de aceea mama nu mi-a luat chitara in acea luna (Nici acum nu am chitara...), dar macar am terminat semestrul cu media 9. 
Sau la romana luam usor note mari, ori la engleza aveam 10 pe linie fara sa ridic un deget...
Franceza era mult mai distractiva si o invatam mai bine... Dadeam o lucrare pe semestru, o ascultare, iar pentru restul notelor faceam proiecte distractive, scenete, portofoliul... Nu ca acum...
Sau la religie puteam sa iau orice fel de note; in catalog tot 10 imi punea (mie) O:)
Orele de sport erau o adevarata relaxare! Stateam pe bordura terenului si vorbeam cu fetele toata ora, uneori se mai trezea si cate un baiat sa ni se alature...
La fizica si la chimie aveam aceeasi profesoara. Stateam in ultima banca pe mijloc si copiam si acolo pe rupte, dar mai si invatam pentru ca ne asculta...
La istorie, in clasa a 5-a si a 6-a imi invatam bine lectiile, dar cand intra profa pe usa uitam tot ce stiam si ma transformam, impreuna cu ceilalti colegi, in stana de piatra. Dintr-a 7-a am inceput noi sa ne prindem ca daca luam 2, 3, 2, 3, 2, 4, 6, 5 prin lucrari in catalog, ca prin magie apar notele 7, 8, 9; de aceea  stresul de la istorie a disparut, iar acum chiar as mai vrea sa fac istoria cu fosta doamna profesoara.
La muzica am aceeasi profa.. Preda si la liceu la mine, si la scoala generala la care am fost...
 La tehnologie/informatica.. mereu ramanea profa cu mouse-ul spart din cauza nervilor, sau ne trantea catalogu de catedra pana ii rupea foile de la mijloc :))
La desen am avut mai multi profi..... Ba "moartea" din a 5-a, ba dirigul, ba betivul din a 7-a, ba MonaLisa dintr-a 8-a.
La geografie era o profa urata (Da' macar am luat 10 in teze :D). O data ii cazuse un dinte din fata si radea de noi, iar cand termina bine de ras isi amintea ca nu are dintele :))

Acum, cand ii intreb pe cei de-a opta cum e scoala aud ceea ce si eu ziceam candva "E nasooooool!! Abia astept sa scap de profii astia idioti!!! M-am saturat!!" si mereu le zic sa se bucure de ceea ce au acum pentru ca in liceu vor vrea sa fie iar in generala cu profii de acolo si cu colegii dar nu mai ai de unde sa ii iei, cum zicea si proverbul "Nu stii ce ai pana nu pierzi!"... Desi eu stiam foarte clar ca ai mei  colegi erau perfecti si ca ii voi pierde (inafara de 8 dintre ei, cu mine 9 :D:D:D ), abia asteptam sa scap de profi [Sincere multumiri Domnule Diriginte ca ne-ati trimis pe toti 9 aici ca pe oi :D ]. Imi pare rau doar ca nu mai sunt in clasa cu Laura ...
Mizeria e aceeasi... Femeia de serviciu tot se ia de noi.. Doar ca asta e mai agresiva :)) (Saracul Cos...)

Eu doar un lucru mai vreau sa va zic... Pretuiti-va colegii si profesorii cat mai puteti, dupa ce o sa vi e indeplineasca visul de a  scapa de ei o sa ii vreti inapoi... Va spune cineva proaspat experimentat ;)

P.S. La multi ani Sammy, Cos si Sanda!!!

duminică, 1 mai 2011

1 Mai

Presupun ca toata lumea stie ca azi este 1 Mai... Adica Ziua Muncii. Zi asezata in calendar putin cam prea aiurea, deoarece de 1 Mai, toata lumea este libera. Fara scoala, fara munci, liberi ca pasarile cerului, dar, avand in vedere ca azi este Duminica... Nu mai este asa de fain acest 1 mai, pentru ca oricum avem liber...
Oricum.. La multi ani, muncitorilor de orice fel!!!

Un scurt istoric??

În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susţinerea, prin manifestaţii şi greve, a zilei de muncă de 8 ore. Dar, în anul 1889, social – democraţii afiliaţi la aşa – numita Internaţională a ll – a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor, La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaţionala a ll-a a chemat toţi sindicaliştii şi socialiştii să demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului şi pentru pace universală”.
La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Ziua Muncii (Labor Day), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală. Această decizie a fost luată pentru a repara ofensa adusă greviştilor de la Sindicatul American al Căilor Ferate şi al căror protest fusese înăbuşit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii în SUA este asimilată grătarelor, autostrăzilor aglomerate şi ca ultimul lung week-end al verii.

1 Mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii. Există şi excepţii, de exemplu Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 Mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liberă.
În ţările comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, şi naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai, fusese transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc. Un discurs rostit de Hitler la 1 mai 1933 este edificator în acest sens: Certurile şi neînţelegerile simbolizate de lupta de clasă se transformă acum într-un simbol al unităţii şi înălţării naţiunii. Ziua de 1 mai a fost transformată de către nazişti într-o sărbătoare propagandistică. Se suţinea că ziua de 1 mai trebuie să devină o sărbătoare a întregii naţiuni şi nu poate fi transformată într-un simbol al luptei proletare şi a decadenţei. Serbările câmpeneşti, chioşcurile cu bere şi spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizaţiile muncitoreşti au fost înlocuite cu directive de la partidul unic. Peste timp, grupări radicale folosesc retorica nazistă, participând la proteste violente având ca pretext ziua de 1 Mai (de exemplu, în Germania).
În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 Mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi decât la iniţiativa unor reprezentanţi ai unor partide precum PSM şi PRM.

Ăăăăăăăăă.... Mddah.. Istoricul scurt nu e aşa de scurt :D

...